Retorice

De ce căldura brațelor tale mă fac să mă simt ca acasă,
   dar atunci când pleci mă simt fără adăpost?
De ce sărutul tău e hrană pentru mine,
   dar când nu mai ești mă simt flămândă?
De ce ochii tăi îmi stăpânesc setea de tine,
  dar când pleci mi se face sete din nou?
De ce când mă atingi fiecare atom vibrează,
   iar când pleci simt că nu mai simt nimic?

De ce pașii tăi îmi sunt călăuză, 
  iar când pleci mă rătăcesc în acest univers fără sens?
De ce totul este infinit lângă tine, 
  dar devinde efemer când nu mai ești?
De ce fugim de noi, 
  când tot ce vrem e să ne găsim?
De ce mergem unul lângă altul, 
  dacă nu mergem în tandem?
De ce apari dimineața odată cu soarele, 
  dar apui odată cu el?
De ce mă vrei, dar nu mă ai?