în tot acest tumult de stări
și în această lume degradată
tu obișnuiai să fii liniștea mea
împărțeam întunericul împreună
și ascultam timpul care trecea mai încet
de teamă să nu ne deranjeze
Oare când te-ai transformat în gălăgie?
poate atunci când m-am
sau atunci când te-ai
sau poate atunci când ne-am
cred că cel mai probabil atunci când a devenit complicat
m-am jucat cu liniștea până am pierdut-o
miercuri, 30 mai 2018
sâmbătă, 19 mai 2018
Particule
cred că atunci când mergi
aerul din jur stochează particule
din parfumul tău și le blochează
rămânând suspendate în necunoscut
pentru ca atunci când trec eu în urma ta
mâinile și hainele mele să le atragă ca un magnet
și să îți port parfumul peste tot
pentru că te simt în aer
și uneori îmi ating buzele cu palma
și-mi imaginez că e mâna ta
și-mi cuprinzi fața cu căldură
și nu știu dacă ai fost recent pe aici
sau simțurile mele s-au dereglat
și nu te mai simt decât pe tine
iar uneori simt că parfumul tău
vorbește mai tare decât tine
și mă îmbrățișează mai mult decât o faci tu
Oare azi ai fost în camera mea
sau parfumul a rămas aici de data trecută?
aerul din jur stochează particule
din parfumul tău și le blochează
rămânând suspendate în necunoscut
pentru ca atunci când trec eu în urma ta
mâinile și hainele mele să le atragă ca un magnet
și să îți port parfumul peste tot
pentru că te simt în aer
și uneori îmi ating buzele cu palma
și-mi imaginez că e mâna ta
și-mi cuprinzi fața cu căldură
și nu știu dacă ai fost recent pe aici
sau simțurile mele s-au dereglat
și nu te mai simt decât pe tine
iar uneori simt că parfumul tău
vorbește mai tare decât tine
și mă îmbrățișează mai mult decât o faci tu
Oare azi ai fost în camera mea
sau parfumul a rămas aici de data trecută?
www.weheartit.com
joi, 3 mai 2018
The Irish way of love
Astăzi te-am plimbat cu mine pe străzile Dublinului,
hoinărind ca personajul lui Joyce;
Tu nu erai real, erai în mintea mea,
însă povesteam împreună și discutam despre
arhitectura caselor aliniate cuminți la stradă,
fiecare păstrând înăuntrul lor povești de nepovestit.
Ție îți plăcea casa aceea mare din mijloc,
singura cu acoperișul verde;
oarecum, te indentificai cu felul cum ieșea în evidență,
iar eu mă imaginam stând în apartamentul mic
din colț, de unde puteam bea cafeaua dimineață,
(cafeaua tare, fără zahăr și cu lapte - cum îți place ție).
Și nici măcar ploaia nu te-a putut scoate din
mintea mea și cu tricoul ud mă vedeam în
brațele tale(întâlnindu-te la capătul străzii,
unde aleea îmbrățișa cerul), alungând frigul ce
se instalase în mine.
Dragule, sper că nu ești obosit,
sper că nu te-am plimbat prea mult,
mai e și mâine o zi.
Dac-ai putea vedea cu ochii mei și
dac-ai putea simți cu mâinile mele,
acum ai fi în Dublin.
hoinărind ca personajul lui Joyce;
Tu nu erai real, erai în mintea mea,
însă povesteam împreună și discutam despre
arhitectura caselor aliniate cuminți la stradă,
fiecare păstrând înăuntrul lor povești de nepovestit.
Ție îți plăcea casa aceea mare din mijloc,
singura cu acoperișul verde;
oarecum, te indentificai cu felul cum ieșea în evidență,
iar eu mă imaginam stând în apartamentul mic
din colț, de unde puteam bea cafeaua dimineață,
(cafeaua tare, fără zahăr și cu lapte - cum îți place ție).
Și nici măcar ploaia nu te-a putut scoate din
mintea mea și cu tricoul ud mă vedeam în
brațele tale(întâlnindu-te la capătul străzii,
unde aleea îmbrățișa cerul), alungând frigul ce
se instalase în mine.
Dragule, sper că nu ești obosit,
sper că nu te-am plimbat prea mult,
mai e și mâine o zi.
Dac-ai putea vedea cu ochii mei și
dac-ai putea simți cu mâinile mele,
acum ai fi în Dublin.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)