să condimentăm această poveste
cu nopți pierdute
și gânduri risipite în zadar!
(aș spune,dar ...)
eu nu mai pot să-l mai iubesc;
mi-a obosit și inima
de-atâta dor și chin;
ca prea a fugit spre el descumpănită
și s-a întors la mine-n piept
ca un boomerang.
Am întrebat-o de ce nu renunță
și mi-a spus de zâmbetu-i copilăresc
ce-l poartă-n cămăruță
și de ochii cei obraznici
ce-adesea o făcea
să-i crească ritmul.
Zadarnic vine și iar pleacă
cu firmituri din dulcele-i sărut.
Căci au gust adevărurile reci,
și nu minciunile preîncălzite;
deci, pa, adio,
poți să pleci!
www.weheartit.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu